Flancată de o expoziție a artistei plastice peruane Issa Watanabe, în care tema migrației este abordată printr-o imagistică animalieră care trimite la cea a desenului animat, sala de spectacol a Institutului Cervantes a fost gazda masterclassului susținut de către reputatul creator olandez de animație Piet Kroon, unul dintre membrii juriului Animest 2025.

Ajuns la București cu suspans, din cauza capriciilor meteorologice care au afectat întreaga Europă, impozantul și simpaticul artist sexagenar a ținut viu interesul publicului – în mare majoritate tânăr – cu o expunere ilustrată video, sub titlul „Every Picture Tells a Story”.
Lesne de întrezărit, nu a fost o prezentare tehnicist-academică, chiar dacă dedicată storyboard-ului, ci o chintesență a experienței pe care Piet Kroon a acumulat-o atât ca autor al câtorva scurtmetraje care au făcut înconjurul lumii, cât și ca membru al unor echipe de mare anvergură, precum cele de la filmele Shrek 2 (Andrew Adamson, Kelly Asbury și Conrad Vernon, 2004), Rio 1 și 2 (Carlos Saldanha, 2011 și 2014) și Pinocchio (Guillermo del Toro și Mark Gustafson, 2022).

S-ar putea spune că Piet Kroon a oferit, solar într-o după-amiază ploioasă, o lecție de scenaristică, traducând în imagini statice sau animate concepte bine-cunoscute ale scriiturii de film. Punctând pe succesiunea acțiune-obstacol-reacțiune, conferențiarul a transfigurat implicit eterna triadă hegeliană teză-antiteză-sinteză, fără scorțoșenie. Din mantra narativă „A fost odată ca niciodată”, Kroon a insistat pe verb, în care a văzut o marcă a „schimbării” (a devenirii, am putea spune mai pretențios), lucru necesar pentru captarea spectatorilor la filmele în care trebuie să se întâmple ceva (cam la acestea a lucrat Kroon, iar ele au fost dintre cele mai însemnate). Retor fluent și versat, olandezul a expus – deloc tezist – problema antagonistului necesar, care, în evoluția storyului, poate deveni susținător.

De o certă valoare documentară s-au dovedit mărturisirile de lucru pe care distinsul membru al juriului le-a făcut în legătură cu Shrek 2, film de referință pentru animația contemporană, în al cărui proces de creație a fost consultat și cooptat încă de la început. Mai mult chiar decât reușitele, am reținut punctele în care, finalmente, viziunea lui Kroon nu a coincis cu cea finală a realizatorilor, iar pentru câteva clipe, în sala unde altădată rulau non-stop filme la cinematograful „Timpuri noi”, a plutit fantasma istoriei contrafactuale. Ne-a readus terre à terre – precum într-o aterizare girată de un pilot desăvârșit – însuși maestrul, amintindu-ne cât de covârșitoare a fost munca în cadrul largului colectiv de la Shrek 2 și cât de considerabilă a fost experiența umană trăită.
Tip de globe-trotter, Piet Kroon este omul potrivit la locul potrivit în secțiunea tematică „Travel Focus” (grupajul „Around the World”) din cadrul celei de-a 20-a ediții a Animest, cu filmul care i-a adus celebritatea ca autor: T.R.A.N.S.I.T. (1998). Scurtmetrajul, care poartă amprenta stilului Art Déco, este un imn închinat iubirii pasionale care străbate meridianele, pe transatlantic și în Orient Express, sub chipul unei „femme fatale” care înflăcărează imaginația și simțurile bărbaților de cele mai diverse condiții. Plasat în epoca „anilor nebuni” (1928) și purtând aparența a realității prin biografia fals-istorică a personajelor, filmul a ilustrat mai puțin conceputul de „change” invocat în masterclass, dând mai intens sugestia de love-hate, care derivă la rândul ei din acea „rivalry”, elegant pusă pe tapet de gentlemanul neerlandez care ne-a vizitat Capitala.