Fiecărui invitat de seamă al Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary (KVIFF) i se proiectează un film ales de el, pe care îl prezintă în fața publicului Festivalului. Dustin Hoffman, căruia i s-a acordat, la Gala de deschidere a ediției 60, Globul de Cristal pentru contribuția sa artistică deosebită la cinematografia mondială, avea destule titluri la dispoziție. El nu a optat, cum s-ar fi așteptat mulți, pentru unul dintre cele două filme care i-au adus Oscarul rezervat Celui mai bun actor într-un rol principal (Kramer vs. Kramer și Rain Man). Alegerea sa a fost filmul care l-a lansat și datorită căruia a fost nominalizat pentru întâia oară la Premiile Academiei Americane: Absolventul (The Graduate, 1967), regizat de Mike Nichols.

La fel cum s-a întâmplat la ediția trecută cu Zbor deasupra unui cuib de cuci, în prezența lui Michael Douglas, biletele de la proiecția Absolventului s-au epuizat imediat. Iar Sala Mare a Hotelului Thermal, care găzduiește asemenea evenimente, are aproape 1.150 de locuri. Se pare că, pentru publicul KVIFF, a (re)vedea un film mare al istoriei cinematografului, prezentat de un star asociat cu acel film, este cea mai mare atracție a unei ediții.

În fața spectatorilor Festivalului, entuziasmați că se află în aceeași sală cu el, Dustin Hoffman a vorbit despre uriașa șansă de a fi distribuit în rolul lui Benjamin Braddock de către Mike Nichols (care, la acea vreme, „era cam ca Spielberg de azi”, a remarcat actorul). Timp de doi ani, regizorul căutase zadarnic interpreții potriviți pentru Ben și Elaine, ajungând să creadă că filmul nu va mai fi realizat. Dustin Hoffman spune: „Apoi, în ultima zi de casting, Katharine Ross și cu mine am intrat la audiție. Dacă am fi apărut cu doi ani mai devreme, nu am fi fost distribuiți niciodată. Rolurile ar fi fost încredințate în schimb celor care s-ar fi întâmplat să vină în ultima zi”.

Dustin Hoffman a rămas alături de publicul KVIFF și s-a revăzut, pe ecranul uriaș, așa cum era cu aproape șase decenii în urmă. Iar, exceptând poate muzica extradiegetică (cântecele lui Simon & Garfunkel, altminteri superbe, dar utilizate excesiv), Absolventul rezistă foarte bine și astăzi, de la generic (omagiat de Quentin Tarantino în Jackie Brown) și până la ultima secvență, inventată, cu o intuiție genială, de Mike Nichols.

În seara aceleiași zile, tot în Sala Mare, Maggie Gyllenhaal, care a primit Premiul Președintelui la Gala de deschidere, și-a prezentat al doilea film pe care l-a realizat (lansat la începutul acestui an), extravagantul Mireasa! (The Bride!). Actrița-regizoare a afirmat că ar fi vrut mult să le dedice filmul fiicelor sale (și ale lui Peter Sarsgaard, unul dintre interpreții principali din Mireasa!), dar conducerea studioului producător (Warner Bros.) s-a opus. Așa că Maggie Gyllenhaal le-a propus spectatorilor să-și imagineze, la finalul filmului, un carton negru pe care stă scris „Pentru fiicele mele”.
Nu în ultimul rând, Harvey Keitel, un alt oaspete însemnat al Festivalului, sosit pentru a treia oară la KVIFF, a ales și prezentat al doilea film în care el a ascultat indicațiile cineastului Martin Scorsese, Crimele din Mica Italie (Mean Streets, 1973). Din nou, o vizionare și o întâlnire de neuitat pentru publicul celui de al 60-lea Festival de la Karlovy Vary.