Cronica filmului

„Diavolul se îmbracă de la Prada 2”

Un sequel deloc frivol

de Dana Duma

27 mai 2026

Nu cred că miră pe nimeni că, la exact 20 de ani de la prima parte, apare Diavolul se îmbracă de la Prada 2 (The Devil Wears Prada 2), mizând pe farmecul aceloraşi vedete (în special Meryl Streep şi Anne Hathaway), pe atracţia domeniului modei şi a comparaţiilor dintre primul şi al doilea lungmetraj, ambele izvorâte dintr-o carte de succes, romanul omonim de Lauren Weisberger.

La prima parte, ne amuzam mai ales văzând încleştarea dintre şefa autoritară – şi cam bitchy – Miranda Priestly (Meryl Streep) şi asistenta ei, Andy (Anne Hathaway), foarte silitoare, dar mereu ciufulită de conducătoarea cu mari pretenţii. Acum vedem încă de la început cum imperiul „Runway” (cuprinzând atât firme de producţie a unor haine sofisticate şi scumpe, cât şi o publicaţie de specialitate) se clatină și stă să se năruie, mai ales după moartea proprietarului miliardar, soţ al Mirandei, care o angajează pe Andy să conducă revista cu puţin înainte de obştescu-i sfârşit. Din start, aflăm că nu prea mai au şanse de supravieţuire revistele print – exact ce spune Andy, premiată pentru articolele ei, dar licenţiată „prin e-mail”, împreună cu serioșii săi colegi.

Cam tot filmul vedem cum această lume atît de strălucitoare e ameninţată de tot felul de crize şi, mai ales, de situaţia de după dispariţia magnatului, când un alt miliardar vrea să cumpere imperiul „Runway” şi să-şi pună ca şefă propria amantă (Emily Blunt). Urmărim atenţi suspansul situaţiei create, savurăm mai ales interpretarea lui Meryl Streep (care tocmai a anunţat că vrea să se retragă de pe ecran) şi a lui Anne Hathaway. Nu ne lasă indiferenţi nici pasajele care descriu viaţa de zi cu zi a celor care lucrează în domeniu, pregătirea şi desfăşurarea paradelor cu manechine încruntate (dar măcar nu foarte schiloade – efectul deciziei vedetelor). Ar putea să ne atragă şi identificarea, în planul secund, a unor mari figuri ale modei şi mass-mediei, care au vrut neapărat să apară în film, precum Donatella Versace, Lady Gaga, Heidi Klum sau Naomi Campbell.
Nu se poate spune că nu savurăm switch-ul narativ care schimbă brusc datele preluării imperiului, totul fiind vândut unei asiatice pline de bani (Lucy Liu), care „deocamdată nu se va amesteca”. Este destul de insinuant rostit acest „deocamdată” pentru a lua finalul drept un happy-end. Deocamdată, să zicem că e aşa şi să ne considerăm norocoşi că am văzut-o pe multioscarizata Meryl Streep, poate în ultimul său rol.